Tour audio Constanța Centrul Vechi

Primele repere istorice despre oraşul Tomis, punct comercial dezvoltat de greci pe bazele unei aşezări băştinaşe getice, apar în secolul VI a.Chr., promontoriul tomitan oferindu-se ca escală inevitabilă pentru navigatorii greci. Colonizarea grecească a dus la creşterea activităţii economice, fapt ce s-a concretizat prin acumularea de bogăţie în interiorul cetăţii, culminând cu o impresionantă dezvoltare urbanistică a oraşului.
Extinderea stăpânirii romane (sec. I a.Chr. - III p.Chr.) în zona de vest a bazinului Mării Negre conduce la o ulterioară dezvoltare a cetăţii, care apare menționată, începând cu sec. VI p.Chr. și sub numele de Constantiana, nume preluat probabil de la un personaj al dinastiei constantiene, fie că este vorba de împăratul Constantius II, cunoscut pentru intensa sa activitate constructivă în Scythia Minor, fie de la fiica acestuia, Flavia Maxima Constantia, sacrificată de biserica ortodoxă. Oraşul prosperă sub amprenta culturii romane, elementele de construcţie şi arhitectură descoperite indicând o activitate importantă în această zonă a Imperiului Roman. La începutul sec. al IV-lea orașul suferă o serie de distrugeri, ca urmare a invaziilor barbare și abia în anii 500-550 împărații Anastasius și Justinian reușesc să reinstaleze liniștea și pacea la Dunăre și Mare. Este perioada când viața rurală și urbană își revine, iar Tomisul este îmbogățit cu noi construcții și edificii.
Începând cu sec. VII p.Chr, după pătrunderea slavilor la Dunăre, viața urbană decade, pe ruinele vechiului oraș continuând să fie atestată o locuire cu caracter rural. Începând cu sec. XIII p.Chr. Tomisul se reintegrează circuitului comercial maritim, odată cu pătrunderea în zonă a negustorilor genovezi, care, după tradiție, ar fi instalat aici, la sfârșitul stăpânirii bizantine, un contuar comercial (punct de schimb). Tradiția orală păstrează în memoria colectivă amintirea unui chei genovez, cu magazii de cereale și un far genovez, acesta din urmă fiind restaurat, se pare, de englezi în 1860. În secolul al XIV-lea, odată cu cucerirea otomană Tomisul capătă o nouă denumirea – Küstenge, dar viața urbană se restrânge, aici locuind câteva sute de familii între ruinele încă în picioare ale vechiului oraș. Poziţia sa strategică pentru comerţul cu cereale îl readuce în atenţie la mijlocul secolului XIX. Sultanul Medgid hotărăște construirea unui port la Küstenge, în special pentru exportul cerealelor, lemnelor și vitelor din Dobrogea. Lucrarea a fost realizată de către o societate engleză concesionară „Danube and Black Sea Railway and Kustendge Harbour Company Ltd.”. Sub ocupaţie turcă, micul port Küstenge, este legat de Cernavodă (localitate situată la 63 km depărtare, pe malul Dunării) prin intermediul primei căi ferate construite în Imperiul Otoman.
După războiul de independenţă (1877-1878) şi reintegrarea regiunii în interiorul statului român, Constanţa intră pe un trend ascendent de dezvoltare. La începutul secolului XX se pun bazele unui oraş-port modern prin începerea construcţiilor portuare şi a schimbării fizionomiei urbanistice. În timpul conflagraţiilor mondiale, oraşul a trecut prin momente de ocupaţie, iar începând cu 1950 s-a investit în modernizarea construcțiilor portuare și a Șantierului Naval Constanța, cel mai mare șantier naval din România.
Judeţul Constanţa se întinde pe o suprafaţă de 7071 km2 având în compunere 9 oraşe şi circa 150 de comune şi sate, cu o populaţie ce numără peste 700.000 de persoane.
Principala activitate din judeţ este legată de turism. În cele 14 staţiuni de pe litoralul Mării Negre (Gura Portiţei, Mamaia, Eforie, Techirghiol, Costineşti, Olimp, Neptun, Cap Aurora, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche) se află concentrată aproximativ 40% din capacitatea turistică de cazare a României. Pe lângă servicii, la nivelul judeţului sunt dezvoltate şi alte ramuri precum agricultura, industria şi construcţiile.
Reşedinţa judeţului este oraşul Constanţa, cu o populaţie de peste 300.000 locuitori şi o suprafaţă de circa 1200 km2. Chiar dacă şi-au schimbat în timp proporţiile numerice, în oraş alături de români convieţuiesc o multitudine de etnii: turci, tătari, rromi, maghiari, armeni, greci, germani, bulgari şi ucraineni. Pe lângă religia ortodoxă, care reprezintă mai mult de 80% dintre credincioşi, se întâlnesc diverse alte culte: musulman, romano-catolic, greco-catolic sau reformat.

Constanța Centrul Vechi, ghid turistic ilustrat, un circuit cu 27 atracții turistice.
Fotografiile şi textele din acest site sunt protejate de legea drepturilor de autor şi nu pot fi folosite fără acordul expres al proprietarului.
Web: www.merglamare.ro/ghid