Museum Muzeul Național Cotroceni

! Vizitarea Muzeului se face doar cu programare. Programările se fac cu cel puțin 2 zile înainte la nr. de telefon 0213173107

Muzeul Naţional Cotroceni este o instituţie de cultură axată pe reflectarea istoricului ansamblului Cotroceni, pe evoluţia şi transformările sale, survenite de-a lungul timpului şi care în anul 2016 aniversează 25 de ani de existenţă în cultura românească.

Partea medievală a Muzeului Naţional Cotroceni este reprezentată de spaţiile construite în timpul domniei voievodului Şerban Cantacuzino (1678-1688).  Între 26 mai 1679 şi 24 august 1682 - date aflate în inscripţia de pe ancadramentul uşii bisericii şi în aceea aflată lângă fresca ctitorilor - au fost ridicate biserica, chiliile, casele domneşti, ansamblul acestor construcţii formând mănăstirea Cotroceni. Actualmente în cadrul muzeului pot fi vizitate cuhnia (bucătăria) mănăstirii Cotroceni, trapeza (sala de mese) şi câteva chilii, ca şi pivniţa mare a caselor domneşti, spaţii reprezentative pentru tehnica de construcţie şi pentru arhitectura românească de la sfârşitul secolului al XVII-lea.

Istoria regalităţii din România este legată şi de Cotroceni, principele Carol I de Hohenzollern - Sigmaringen folosind din iunie 1866, casele domnesti. Din iniţiativa sa, în anul 1893, (pe locul fostului palat domnesc - dezafectat în mare parte - a început construcţia unui nou palat destinat moştenitorilor coroanei - principele Ferdinand şi soţia sa principesa Maria. Arhitectul francez Paul Gottereau a ales pentru noul palat o rezolvare originală care îl individualizează, fiecare interior încercând să recompună din punct de vedere decorativ, un stil supus rigorilor istoriste. Aşa, de exemplu s-a păstrat într-o formă nealterată de intervenţii ulterioare, ansamblul Holului de Onoare, compoziţie decorativă ce aminteşte de Opera din Paris, realizată de Charles Garnier, în stilul neoclasic francez.

La primul etaj se află Sufrageria Germană decorată în stilul neorenaşterii germane şi restaurată conform concepţiei decorative din perioada Gottereau. Urmează Salonul de Vânătoare, decorat în stilul neorenaşterii italiene, Salonul Florilor, a cărui decoraţie murală reprezintă opţiunea arhitectului restaurator şi Biblioteca regelui Ferdinand, spaţiu care nu a necesitat mari lucrări de restaurare.

Marele Salon de Recepţie reamenajat între anii 1925-1926 de către arhitectul român Grigore Cerchez în stil neoromânesc, se învecinează şi se continuă stilistic cu Sufrageria Regală Cotroceni.

La etajul al II-lea al muzeului se pot vizita apartamentele familiei regale şi anume: Salonul Oriental folosit iniţial de către regina Maria ca atelier pentru pictură şi pirogravură, urmat de Apartamnetul Regal, Salonul Henrich al II-lea şi Apartamentul Francez. Mai poate fi vizitat Dormitorul Reginei Maria, restaurat conform variantei din 1929, Salonul Norvegian şi camera copiilor realizată în stil francez.

Informaţii despre vizitarea Muzeului Naţional Cotroceni se pot obţine de pe site: www.muzeulcotroceni.ro/vizitare. Pagina de facebook a Muzeului Naţional Cotroceni: facebook.com/muzeulcotroceni.